Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘convertire’

kornya

Titlu: Viața misionarului Mihály Kornya
Titlul original: Kornya Mihály baptista úttörő parasztapostol krónikája
Autor: Bertalan A. Kirner
Traducător: Péter Havas
Localitate: București
Editura Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România
Anul apariţiei: 2009
Nr. de pagini: 186
ISBN: 978-606-92273-2-9
Preț: 15 RON

Recenzie de Teofil Stanciu

Viața misionarului Mihaly Kornya este o adevărată hagiografie contemporană. Poate că sună ciudat, dacă ne gândim că e vorba despre un misionar baptist, însă scrierea are toate atributele unei hagiografii.

Nu încape vorbă că și personajul principal al cărții este unul absolut remarcabil. Mihaly Kornya (sau, pentru români, Mihai Kornya) a fost un pionier al baptismului din zona de vest a României și cea de est a Ungariei. Păcat că nu a fost inclusă în carte și o hartă a localităților pe unde a evanghelizat și botezat, dar e de ajuns să menționez câteva dintre reperele cele mai îndepărtate, pentru a contura un perimetru de acțiune: Cluj, Brașov, Hunedoara, Reșița, Timișoara, Arad, Curtici, Oradea, Nușfalău, Gyula, Berettyóújfalu, Debrecen.

A botezat în jur de 10.000 de oameni (dintre care vreo 5000 de români), a făcut zeci de mii de kilometri, mai ales pe jos și cu căruța, într-un interval de aproximativ 40 de ani. Era un om simplu, agricultor autodidact din Salonta, cu un har deosebit în cunoașterea și înțelegerea omului. La asta a adăugat și o temeinică aprofundare a Scripturii.

A avut de înfruntat nu numai toate intemperiile vremii și dificultățile pe care le presupuneau călătoriile de la cumpăna dintre secolele XIX și XX, ci și ostilitatea localnicilor, pedepsele oficialilor, adversitatea liderilor altor confesiuni.

Cu un profil de sfânt rătăcitor dârz, a câștigat simpatie chiar și printre adversari. De pildă, episcopul reformat de Debrecen îi dă mână liberă, iar preotul ortodox din Tulca (mai mult…)

Anunțuri

Read Full Post »

Peter Gillquist - Cum am devenit ortodoxTitlu: Cum am devenit ortodox. O călătorie înspre credinţa creştină primară
Titlul original: Becoming Orthodox: A Journey to the Ancient Christian Faith
Autor: Peter E. Gillquist
Traducător: Ioan Tănase Chiş
Localitate: Alba-Iulia
Editura: Reîntregirea
Anul apariţiei: 2006
Nr. de pagini: 290
ISBN: 978-973-7879-42-4
Preţ: 15 RON

Recenzie de Teofil Stanciu

Prin anii ’60, un grup de creştini proveniţi cu preponderenţă din mediul evanghelic protestant, lideri ai Campus Crusade for Christ (organizația-mamă pentru Alege Viața, din câte știu), încep să fie tot mai deranjaţi de faptul că activitatea lor religioasă se desfăşoară într-un context parabisericesc. În acelaşi timp însă, într-un spirit înrudit cu congenerii lor şaizecişti, aceşti tineri erau nemulţumiţi şi de creştinismul instituţionalizat. Pe de o parte, conduceau evanghelizări încununate de succes în campusurile americane (ajungând în universităţi celebre, precum Berkeley), asistau la convertiri numeroase. Pe de altă parte, nu le conveneau bisericile către care trebuiau să-i direcţioneze pe noii convertiţi (care semnaseră angajamentele standard) şi realizau că mulţi dintre cei proaspăt (re)încreştinaţi se pierdeau.

Instituţia bisericii nu se dovedea pe gustul lor, fie din pricina încremenirii într-un conservatorism rigid, fie din pricina liberalismului teologic în plină ascensiune. Dar nici creştinismul individualizat, „intimist”, ce caracteriza întâlnirile grupurilor mici de studiu nu putea reprezenta o alternativă la Biserică.

Atunci au decis să caute împreună care este Biserica Noului Testament şi dacă ea mai există pe undeva în epoca actuală. Căutările, care au durat ani întregi, i-au condus în cele din urmă către… ortodoxie. Momentul primirii sub autoritatea Patriarhiei Antiohiei a însemnat trecerea a 2.000 de evanghelici de diverse culori la ortodoxie. Alte două figuri relativ cunoscute ale lumii evanghelice (în primul rând datorită familiilor lor) care au urmat acelaşi parcurs sunt Mihai Oară [despre care aflu că a publicat recent o carte la aceeaşi editură, Reîntregirea], ginerele lui Aurel Popescu, şi Frank Schaeffer, fiul mult mai cunoscutului Francis A. Schaeffer.

Călătoria descrisă de Gillquist debutează sub cele mai bune auspicii teologice protestante: dorinţa de a descoperi împreună, sub inspiraţia Duhului Sfânt, din Scripturi şi prin rugăciune, care este tiparul bisericii Noului Testament şi care sunt modalităţile ei de închinare şi de acţiune. Existau, astfel, sinceritatea căutării, deschiderea către călăuzirea divină, credinţa adevărată (autorul însuşi era un adversar declarat al liberalismului) şi comunitatea hermeneutică ce beneficia inclusiv de calificări exterioare (şcoli teologice). Când au părăsit Campus Crusade, aceşti oamenii se simţeau – în autentic spirit protestant – adevăraţi reformatori, pe urmele lui Luther şi ale lui Calvin, care au împrospătat Biserica.

(mai mult…)

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat asta: