Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Reformă’

 Jean CalvinCalvin - Invatatura

1. Jean Calvin – Învățătura religiei creștine (traducere din engleză, opțiune explicată în introducerea semnată de dr. Iosif Țon), trad. Daniel Tomuleț și Elena Jorj, Oradea, Cartea Creștină, 2003.

Calvin - Ioan

2. Jean Calvin – Evanghelia după Ioan. Comentarii, trad. Ștefan Gugura, Cluj, Logos, 2011.

crestinism biblic

3. John (!?) Calvin – Creștinism biblic, trad. Dinu Moga, Oradea, Făclia, 1997. (Cartea reprezintă, potrivit site-ului editurii: O versiune abreviată şi rescrisă pentru cititorii de azi a lucrării calsice Instituţiile Religiei Creştine.)

 Martin Luther

Luther - Scrieri 1

1. Martin Luther – Scrieri, vol. 1 (conține: Cele 95 de teze, Despre libertatea creștinului, Despre robia babiloniană a bisericii, Către nobilimea germană), trad. Petru Forna, Cluj, Logos, 2003.

Luther - Scrieri 2

2. Martin Luther – Scrieri, vol. 2 (conține: O predică despre căsătorie, Patimile lui Hristos, Isus S-a născut evreu, Despre faptele bune, Scrisoare către trei călugărițe, Către domnii consilieri, Îndemn la pace și Împotriva hoardelor, Dacă și soldații pot fi mântuiți), trad. Petru Forna, Cluj, Logos, 2006.

image description

3. Martin Luther – Scrieri, vol. 3,  (conține: Comentariu la Epistola către RomaniComentarii la Epistola către GalateniCatehismul micScurte explicaţii la Catehismul mic), trad. Petru Forna, şi Iancu Moscovici, Cluj, Logos, 2013.

Despre teologia reformatorilor

Teologia reformatorilor

1. Timothy George – Teologia reformatorilor, trad. Corneliu Simuț, Oradea, Editura Institutului Biblic Emanuel, 1998.

Pelikan - Traditia crestina 4

2. Jaroslav Pelikan – Tradiția creștină. O istorie a dezvoltării dogmei IV, Reformarea Bisericii și a dogmei (1300-1700), trad. Silvia Palade și Mihai-Silviu Chirilă, Iași, Polirom, 2006.

 Reeves - Flacara nestinsa

3. Michael Reeves – Flacăra nestinsă: Introducere în Reformă, trad. n/a, Oradea, Făclia, 2011.

Benga - Marii reformatori luterani

4. Daniel Benga – Marii reformatori luterani și Biserica Ortodoxă. Contribuții la tipologia relațiilor luterano-ortodoxe din secolul al XVI-lea, București, Sophia, 2003.

Mihai-Androne - Jean Calvin

5. Mihai Androne – Jean Calvin. Provindeța, predestinarea și estetica simbolului religios, Iași, Institutul European, 2011.

Referințe istorice

Atlasul Reformei-cover.indd

  1. Tim Dowley, Atlas istoric al Reformei, trad. Andreea Izabela Vesa, Oradea, Casa Cărţii, 2016.

Renasterea si Reforma

1. Andrei Oțetea – Renașterea și Reforma, București, Ed. Științifică, 1968.

Luther si reforma in Germania

2. Keith Randell, Luther și Reforma în Germania, 1517-1555, trad. Raluca Mihail, București, All, 1998.

Jean Calvin si Reforma tarzie

3. Keith Randell, Jean Calvin și Reforma târzie, trad. Simona Ceaușu, București, All, 1998.

Randell-Reforma-catolica-si-contrareforma

4. Keith Randell, Reforma și contrareforma catolică, trad. Raluca Mihail, București, All, 2001.

Tanarul Luther

5. Lucien Febvre – Martin Luther. Un destin, trad. Maria Pavel, București, Corint, 2001.

Martin-Luther-Un destin

6. Erik H. Erikson – Psihanaliză și istorie. Tânărul Luther, trad. Dara Maria Străinu, București, Trei, 2001.

Impactul Reformei asupra romanilor

7. George Hancock-Ştefan – Impactul Reformei asupra românilor între 1517-1645, trad. Adrian Serecuţ, Oradea, Cartea Creştină, 2003.

Cetate tare

8. Jim Cromarty – Cetate tare este Dumnezeul nostru. Povestea vieţii lui Martin Luther, trad. Dorin Pantea, Oradea, Făclia, 2002.

Mullet - Luther

9. Michael Mullet – Luther, trad. Mirella Acsente, București, Artemis, 1994.

Mullet - Calvin

10. Michael Mullet – Calvin, trad. Laura Duță, București, Artemis, 2003.

Craciun Protestantism si Ortodoxie

11. Maria Silvia Crăciun, Protestantism și ortodoxie în Moldova secolului al XVI-lea, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1996.

Luther și Reforma protestantă (un articol din „Historia” ce compilează informații din mai multe surse).

Teme conexe

Etica protestanta

1. Max Weber – Etica protestantă și spiritul capitalismului, trad. Ihor Lemnij, București, Humanitas, 2008.

fromm-frica-de-libertate

2. Erich Fromm – Frica de libertate, trad. Magdalena Măringuţ, București, Universitas (imprint Teora), 1998. Consultați aici o recenzie a cărții.

Religie si putere

3. Ioan Petru Culianu – „Religia și creșterea puterii”, în Gianpaolo Romanato, Mario G. Lombardo, I.P. Culianu, Religie și putere, trad. Maria-Magdalena Anghelescu și Șerban Anghelescu, Iași, Polirom, 2005.

Anunțuri

Read Full Post »

fromm-frica-de-libertateTitlu: Frica de libertate
Titlul original: The Fear of Freedom
Autor: Erich Fromm
Traducător: Magdalena Măringuţ
Localitate: Bucureşti
Editura: Universitas (imprint Teora)
Anul apariţiei: 1998
Nr. de pagini: 256
ISBN: 973-601-402-9

Recenzie de Teofil Stanciu

Pentru unii creştini protestanţi (sau neoprotestanţi), lucrurile pe care le spune Fromm despre protestantism s-ar putea să fie mai greu digerabile. Chiar suspectându-l însă de interese meschine sau de intenţii calomnioase la adresa lui Luther şi a urmaşilor săi, cred că merită totuşi atenţie măcar pentru că aduce o perspectivă critică asupra mişcării. Ceea ce înseamnă că scoate în evidenţă vulnerabilităţile, defectele, riscurile, sporind astfel înţelegerea propriilor rădăcini. Iar asta n-are cum să fie rău.

Trebuie spus dintru început că autorul exclude orice cauzalităţi metafizice, preferând să lucreze cu date observabile, verificabile şi cât de cât cuantificabile. Adicătelea într-un spirit cât mai ştiinţific cu putinţă. Recurge astfel la mărturii istorice, la achiziţiile psihologiei moderne, la studii şi informaţii rezultate pe urma unor cercetări. Nu investighează transcendentul şi nici nu ia în calcul decât consecinţele pe care transformările de mentalitate le-au avut în psihologia socială a societăţii protestante.

Erich Fromm este un neamţ din şcoala psihanalistă (de văzut, pentru interesaţi, felul în care se delimitează de Freud – pag. 242-247), care a scris cartea de faţă în 1941, în limba engleză, refugiat fiind în SUA din calea guvernului nazist. De fapt, ascensiunea lui Hitler şi sprijinul pe care i l-a dat muncitorimea germană – ce părea, până atunci, foarte orientată către stânga socialistă – l-au determinat să întreprindă această cercetare. Iată, aşadar, o alăturare destul de incitantă, dacă nu revoltătoare: Reformă şi nazism.

Să începem cu începutul, mai precis cu „capii” Reformei, despre care autorul spune că sunt, ca persoane:

„printre cei mai ranchiunoşi dintre marile figuri ale istoriei şi, cu siguranţă, dintre conducătorii religioşi”,

consecinţa fiind că:

„doctrinele lor erau colorate de această ostilitate şi nu puteau face apel decât la un grup stimulat el însuşi de o ostilitate puternică, refulată” (pag. 87).

Dar să-i lăsăm puţin pe ei şi să vedem cam care era situaţia pe când încă nu exista ideea de individ, adică în Evul Mediu. Din punct de vedere economic, nu exista concurenţă reală, nu se instalaseră încă regulile pieţei de capital. De fapt, comerţul era socotit legitim, însă

„este o afacere periculoasă. Omul trebuie să fie sigur că se ocupă de asta pentru beneficiul public şi că profitul de care beneficiază nu este mai mare decât răsplata pentru munca sa.” (R.H. Tawney, Religion and the Rise of Capitalism, citat la pag. 54-55).

Pe lângă asta, erau repetate insistent îndemnurile de a împărţi câştigurile cu săracii. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Calvin, pentru care săracii (mai mult…)

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat asta: